Încălzirea globală

Încălzirea globală

Încălzirea globală se referă la creșterea pe termen lung a temperaturii medii a atmosferei Pământului și a oceanelor. Acest fenomen este cauzat în mare parte de activitățile umane, care duc la creșterea concentrației de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă. Încălzirea globală este un aspect major al schimbărilor climatice, care includ și modificări ale tiparelor de precipitații, creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme și modificarea ciclurilor naturale.

 

Sursa: https://www.statistiques.developpement-durable.gouv.fr/edition-numerique/chiffres-cles-du-climat-decembre-2022/en/3-causes-of-climate-change

 

 Motivele încălzirii globale

• Arderea combustibililor fosili

  • Petrol, cărbune și gaze naturale sunt arse pentru a produce energie. Acest proces eliberează dioxid de carbon (CO₂) și alte gaze cu efect de seră în atmosferă.

• Defrișările

  • Tăierea pădurilor pentru lemn, agricultură și alte utilizări reduce numărul de copaci care pot absorbi CO₂. Aceasta duce la o creștere a concentrației de CO₂ în atmosferă.

• Agricultura intensivă

  • Agricultură eliberează metan (CH₄) și oxid de azot (N₂O), care sunt gaze cu efect de seră puternice. Activitățile agricole, cum ar fi creșterea animalelor și utilizarea îngrășămintelor chimice, contribuie semnificativ la emisiile de GES.

• Activități industriale

  • Producția industrială eliberează GES și alți poluanți. Fabricile, rafinăriile și alte unități industriale sunt surse majore de CO₂, CH₄ și alte gaze.

• Gestionarea deșeurilor

  • Deșeurile organice din gropile de gunoi emit metan pe măsură ce se descompun. De asemenea, tratarea și eliminarea deșeurilor contribuie la emisiile de GES.

• Transportul:

  • Vehiculele, avioanele, navele și trenurile care funcționează pe bază de combustibili fosili eliberează CO₂ și alte GES. Transportul este o sursă semnificativă de emisii, în special în zonele urbane.

 Consecințele încălzirii globale

• Creșterea temperaturilor globale

  • Temperaturile medii globale au crescut, ducând la valuri de căldură mai frecvente și mai intense.

• Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare

  • Ghețarii și calotele glaciare din Groenlanda, Antarctica și alte regiuni polare se topesc, contribuind la creșterea nivelului mării.

• Creșterea nivelului mării

  • Creșterea nivelului mării amenință regiunile de coastă, ducând la inundații și eroziunea solului.

• Schimbări în tiparele de precipitații

  • Unele regiuni experimentează secete mai severe, în timp ce altele se confruntă cu precipitații abundente și inundații.

• Evenimente meteorologice extreme

  • Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, tornadele și furtunile severe, devin mai frecvente și mai intense.

• Impactul asupra biodiversității

  • Schimbările climatice afectează habitatul animalelor și plantelor, ducând la dispariția unor specii și perturbarea ecosistemelor.
    

Ce se poate face pentru a combate încălzirea globală?

• Reducerea emisiilor de GES

  • Adoptarea energiei regenerabile (solară, eoliană, hidro) pentru a înlocui combustibilii fosili.
  • Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri, transport și industrie.
  • Promovarea transportului public și a vehiculelor electrice.

• Protejarea și refacerea pădurilor

  • Reducerea defrișărilor și promovarea reîmpăduririi pentru a crește capacitatea Pământului de a absorbi CO₂.

• Schimbări în agricultură

  • Implementarea practicilor agricole durabile care reduc emisiile de metan și oxid de azot.
  • Promovarea agriculturii organice și a rotației culturilor.

• Gestionarea durabilă a deșeurilor

  • Reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor pentru a minimiza emisiile din gropile de gunoi.
  • Utilizarea tehnologiilor de captare a gazului metan de la deșeuri.

• Politici și acorduri internaționale

  • Implementarea și respectarea acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris, pentru a limita creșterea temperaturii globale.
  • Promovarea legislației naționale care să sprijine reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice.

Abordarea încălzirii globale necesită un efort concertat la nivel global, implicând guvernele, sectorul privat și cetățenii. Prin adoptarea unor măsuri pro-active și sustenabile, se poate reduce impactul încălzirii globale și proteja viitorul planetei.

 Evaluarea impactului schimbărilor climatice

Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni ale globului este complexă și implică multiple aspecte, cum ar fi temperatura, precipitațiile, nivelul mării și evenimentele meteorologice extreme. Pentru a determina care regiuni vor fi cel mai puțin afectate de încălzirea globală, ar trebui să se ia în considerare mai multe factori și date climatice.

Pași pentru a evalua impactul schimbărilor climatice

• Consultă rapoartele climatice: Rapoartele IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) sunt printre cele mai cuprinzătoare și autoritare surse de informații despre schimbările climatice și impactul lor la nivel global și regional.

• Studiază modelele climatice: Modelele climatice sunt folosite pentru a simula și a prezice modul în care diferite regiuni vor fi afectate de schimbările climatice. Poți consulta modele și hărți climatice disponibile pe site-urile organizațiilor meteorologice.

• Analizează indicatorii specifici: Evaluarea poate include indicatori precum:

  • Creșterea temperaturilor medii
  • Schimbările în precipitații
  • Frecvența și intensitatea evenimentelor meteorologice extreme (uragane, inundații, secete)
  • Creșterea nivelului mării
  • Acidificarea oceanelor și impactul asupra ecosistemelor marine

• Compară vulnerabilitatea regională: Unele regiuni sunt mai vulnerabile din cauza geografiei, economiei sau infrastructurii. De exemplu, insulele mici și regiunile de coastă joasă sunt mai vulnerabile la creșterea nivelului mării, în timp ce regiunile aride sunt mai expuse riscului de secetă.

• Acces la resurse și adaptare: Regiunile cu acces mai bun la resurse și infrastructură robustă pentru adaptare sunt mai capabile să gestioneze efectele schimbărilor climatice.

Exemple de regiuni considerate mai puțin vulnerabile la Încălzirea globală

• Zonele polare: Deși se încălzesc mai rapid decât alte regiuni, impactul direct asupra vieții umane este mai redus din cauza densității scăzute a populației.
• Zonele temperate montane: Acestea pot experimenta schimbări mai moderate și pot avea resurse mai bune pentru adaptare.
• Anumite părți ale Europei de Nord și Canada: Acestea ar putea avea resursele economice și infrastructura necesară pentru a se adapta mai bine schimbărilor climatice.

Resurse și instrumente utile

• Rapoartele IPCC: IPCC Reports
• Climate Impact Lab: Climate Impact Lab
• World Bank Climate Change Knowledge Portal: World Bank Climate Portal
• NASA Climate Change and Global Warming: NASA Climate

 America de sud

Sudul Americii de Sud este o regiune interesantă pentru a fi luată în considerare în contextul schimbărilor climatice. Această zonă include țări precum Chile, Argentina, Uruguay și sudul Braziliei. Fiecare dintre aceste regiuni are caracteristici unice care le fac mai mult sau mai puțin vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.

Aspecte de luat în considerare pentru sudul Americii de Sud

• Vulnerabilitate climatică redusă

  • Temperaturi moderate: Această regiune beneficiază de un climat temperat, ceea ce poate ajuta la atenuarea impactului unor creșteri moderate de temperatură.
  • Resurse naturale: Sudul Americii de Sud are resurse naturale considerabile, inclusiv apă dulce din Anzi și terenuri agricole fertile.

• Risc de fenomene extreme

  • Evenimente meteorologice: Totuși, această zonă nu este complet ferită de riscuri. Chile, de exemplu, este vulnerabil la secetă în unele regiuni și la inundații în altele.
  • Nivelul mării: Regiunile de coastă, în special în sudul Braziliei și Argentina, pot fi vulnerabile la creșterea nivelului mării și la eroziunea costieră.

• Capacitatea de adaptare

  • Infrastructură: Țările din sudul Americii de Sud au capacități variabile de adaptare, cu Chile și Argentina având infrastructuri relativ bine dezvoltate comparativ cu alte părți ale continentului.
  • Economie și politici: Implementarea politicilor de mediu și a măsurilor de adaptare poate influența în mod semnificativ vulnerabilitatea acestor regiuni.

Date și modele climatice

Pentru a evalua în detaliu impactul schimbărilor climatice asupra sudului Americii de Sud, ar trebui să consulți modele climatice specifice și rapoarte regionale. Iată câteva resurse utile:

• Rapoartele IPCC: Alege secțiunile care se concentrează pe America de Sud pentru a înțelege proiecțiile climatice regionale.
• Instituto Nacional de Pesquisas Espaciais (INPE) - Brazilia: Oferă date și modele climatice pentru America de Sud.
• Servicio Meteorológico Nacional (SMN) - Argentina: Acesta furnizează date climatice și prognoze pentru Argentina și regiunile înconjurătoare.
• Center for Climate and Resilience Research (CR)2 - Chile: Oferă cercetări și analize despre impactul climatic în Chile și regiunea sudică a Americii de Sud.

Modelele climatice sunt instrumente matematice complexe utilizate pentru a simula și prezice comportamentul sistemului climatic al Pământului. Aceste modele sunt esențiale pentru a înțelege cum schimbările în concentrațiile de gaze cu efect de seră, aerosoli și alte forțări climatice influențează clima globală și regională. Ele se bazează pe diverse principii și date, pe care le detaliez mai jos:

Baza modelelor climatice

• Legile fizicii

  • Modelele climatice sunt bazate pe legile fundamentale ale fizicii, cum ar fi legea conservării masei, energia și momentul. Aceste legi descriu cum interacționează atmosfera, oceanele, suprafața terestră și biosfera.

• Date observate

  • Date meteorologice: Temperatură, precipitații, vânt, umiditate și presiune atmosferică colectate din stații meteorologice, sateliți și baloane meteorologice.
  • Date oceanografice: Temperatură, salinitate și curenți oceanici, măsurate de balize oceanice, nave și sateliți.
  • Date paleoclimatice: Informații despre climele trecute obținute din carote de gheață, sedimente, inelele arborilor și corali, care ajută la validarea modelelor pe perioade lungi de timp.

• Interacțiuni și feedback-uri climatice

  • Modelele trebuie să ia în considerare feedback-urile complexe dintre componentele sistemului climatic. De exemplu, albedo-ul suprafeței terestre (reflectivitatea) este influențat de acoperirea cu zăpadă și gheață, care la rândul său influențează temperatura globală.

• Procese atmosferice și oceanice

  • Transfer de energie: Radiative (interacțiunea cu radiația solară și terestră) și conductive (transfer de căldură prin contact direct).
  • Dinamică fluidelor: Circulația atmosferică și oceanică, care distribuie căldura și umiditatea în jurul globului.
  • Procese chimice: Reacții chimice care au loc în atmosferă, inclusiv ciclul carbonului și formarea ozonului.

Documentație

• Don't Even Think about It: Why Our Brains Are Wired to Ignore Climate Change - George Marshall (Author)  
• https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83
• https://www.ipcc.ch/ 
• https://impactlab.org/ 
• https://www.smn.gob.ar/satelite
• https://www.cr2.cl/eng/ 

Susține acest blog

 Dacă cumperi folosind linkurile care duc la emag.ro si aliexpress.com vei susține blogul meu, iar 10% din donații se vor direcționa pentru fundația dăruiește viată. Mulțumesc ! 

Mulțumesc pentru atenție! 

Pentru întrebări și/sau consultanță tehnică vă stau la dispoziție pe blog mai jos în secțiunea de comentarii sau pe email simedruflorin@automatic-house.ro.
O zi plăcută tuturor !
Back to top of page